Proiect Legea Tineretului varianta intermediară Imprimare
Miercuri, 27 Septembrie 2017 16:41

Legea Tineretului
- proiect-
Capitolul I
Dispoziții generale
Art. 1.
Prezenta lege reglementează cadrul juridic necesar asigurării, elaborării politicii de tineret, participării active și incluzive a tinerilor la viața societății, în domeniile de interes pentru aceștia, precum cadrul juridic necesar dezvoltării personale și profesionale a tinerilor conform necesităţilor şi aspiraţiilor acestora.
Art. 2.
(1) Statul asigură un regim special de protecţie şi de asistenţă tinerilor, cu respectarea principiului transparenţei și consultării publice, pentru exercitarea drepturilor acestora.
(2) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) activitate de tineret - orice activitate cu şi pentru tineri, al cărei scop este asigurarea participării active şi incluzive a tinerilor la viața societății, în domeniile de interes pentru aceştia, cu excepția activităților de propagandă politică;
b) centru comunitar de tineret - structură cu sau fără personalitate juridică, de drept public sau de drept privat, înființată în vederea organizării și desfășurării activităților de tineret și furnizării de servicii pentru tineri, ca activitate principală și neîntreruptă;
c) consiliu consultativ pentru tineret - structură consultativă, constituită pe lângă autoritățile administrației publice locale și centrale, cu scopul de a furniza acestora expertiză în domeniul tineretului;
d) familie tânără - familia în care soții sau unul dintre soți sunt tineri, în sensul prezentei legi; familie formată dintr-un singur părinte care este tânăr în sensul prezentei legi;

 


e) grup informal de tineri - ansamblu de minim 3 tineri care inițiază şi realizează împreună activități de tineret;
f) organizații neguvernamentale de tineret - asociații, fundații, federații, persoane juridice de drept privat şi fără scop lucrativ, care funcționează conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin legea 246/2005 cu modificările și completările ulterioare, în care cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor sunt tineri, care au în structurile de conducere şi de administrare persoane tinere, al căror scop se adresează în exclusivitate tinerilor. Organizațiile de elevi şi cele studențeşti sunt asimilate organizațiilor neguvernamentale de tineret, cu respectarea definiției tinerilor conform prezentei legi;
g) organizații neguvernamentale pentru tineret - persoanele juridice de drept privat şi fără scop lucrativ, care funcționează conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin legea 246/2005 cu modificările și completările ulterioare, şi al căror scop, prevăzut în statut, vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor. Fundațiile Județene pentru Tineret ce funcționează conform Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București, cu modificările și completările ulterioare sunt asimilate organizațiilor neguvernamentale pentru tineret;
h) politici de tineret - ansamblul principiilor, obiectivelor și activităților desfășurate de autoritățile administrației publice și prin care se urmărește îmbunătățirea condițiilor de trai, participării active și incluzive a tinerilor la viața societății, precum și de dezvoltarea personală și profesională pentru tineri;
i) Politica Națională de Tineret - angajamentul și practicile privind asigurarea implementării, la nivel național, a politicilor de tineret, asumate de Guvernul României, prin programul său. Politica Națională de Tineret se bazează pe Strategia
națională de tineret, precum şi pe strategii sectoriale ale Guvernului. Politica Națională de Tineret include intervenții timpurii, pentru a asigura participarea tinerilor la viața societății în general, și este corelată cu politica națională în privința educației naționale și protecția drepturilor copilului. Politica Națională de Tineret este coordonată de Ministerul Tineretului și Sportului, care face propuneri de completare și actualizare, fundamentate pe rezultatele rapoartelor periodice cu privire la starea tinerilor de pe teritoriul României;
j) responsabil de tineret - lucrător de tineret, consilier pentru tineret sau altă persoană ce deține competențe în domeniul activității de tineret, dobândite fie prin stagii de formare profesională, fie prin experiență profesională, certificată prin fișe de post și extras din registrul general de evidență al salariaților, certificat de voluntariat însoțit de raportul de activitate, așa cum sunt ele menționate în legea 78/2014, cu modificările și completările ulterioare sau alte documente similare;
k) structuri neguvernamentale de și pentru tineret - organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret, precum şi organizaţiile de tineret din cadrul partidelor politice, structurile de tineret din cadrul sindicatelor şi confederaţiilor naţionale sindicale, structurile de tineret ale patronatelor şi confederațiilor naționale patronale, structurile Consiliului Național al Elevilor și alte organizații neguvernamentale care reprezintă tinerii și/sau interesele acestora;
l) tânăr - cetățean român, străin sau apatrid, cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani;
m) tânăr aparținând grupurilor vulnerabile - tânăr care este în risc de a‐şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool, ori a altor situaţii care conduc la vulnerabilitate economică şi socială;
n) Registrul Național al Organizațiilor de și pentru tineret - este o bază de date, administrată central, în care organizațiile de și pentru tineret, definite în sensul lit. f) și g) și care derulează activităților de tineret definite în sensul lit. a) sunt înscrise cu scopul păstrării unei evidențe a organizațiilor active în sectorul de tineret;
o) Registrul Național al Centrelor comunitare de Tineret - este o bază de date, administrată central, în care centrele comunitare de tineret, definite în sensul lit. b), sunt înscrise, au caracter public, în scopul evidenței centralizate a acestora și se organizează şi funcționează în baza unui regulament aprobat prin ordinul Ministrului Tineretului și Sportului;
p) servicii pentru tineri - ansamblul de activități realizate pentru a răspunde necesităților specifice tinerilor și familiilor tinere.
Art. 3.
(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale, unităţile, instituțiile şi serviciile publice subordonate acestora, cu atribuții privind activitatea de tineret, au obligația să sprijine activitatea de tineret şi să asigure cadrul adecvat de desfășurare a acesteia, în limitele atribuțiilor generale și specifice, în condițiile legii;
(2) Pentru buna desfășurare a activității de tineret, autoritățile administrației publice centrale și locale, unitățile, instituțiile și serviciile publice subordonate acestora, cu atribuții privind activitatea de tineret, au obligația de a avea angajat cel puțin un responsabil de tineret, potrivit normativelor de personal și cu încadrare în numărul total de posturi aprobat potrivit legii, sau de a desemna o persoana din cadrul autorității administrației publice centrale și locale, unitățile, instituțiile și serviciile publice subordonate acestora, ca responsabil de tineret;
(3) Autoritățile Administrației Publice Locale au obligația de a colabora cu reprezentanții Ministerului Tineretului și Sportului, în teritoriu, în probleme legate de inițierea de politici locale cu incidență în domeniul tineretului, de dezvoltare a mișcării asociative de tineret, în particular și a mișcării de tineret, în general, din teritoriul respectiv.
Art. 4.
(1) Politicile de tineret au la bază următoarele principii:
a) fundamentarea politicilor pe cunoaştere și cercetare;
b) participarea tinerilor la viața societății, inclusiv la luarea deciziilor care îi privesc;
c) consultarea tinerilor;
d) transparența;
e) tratamentul egal și nediscriminarea;
f) solidaritatea;
g) dialogul intercultural şi combaterea rasismului, xenofobiei şi intoleranţei în rândul tinerilor;
h) abordarea globală și integrată a politicilor de tineret;
i) cooperarea și parteneriatul în politicile și activitățile de tineret;
j) continuitatea și coordonarea în politicile și activitățile de tineret;
k) intervenția timpurie;
l) garantarea dreptului la educaţie, formare şi specializare profesională;
m) stimularea voluntariatului în rândul tinerilor;
n) stimularea mobilității în rândul tinerilor;
o) stimularea participării tinerilor la educație și învățare în contexte non-formale;
p) asigurarea accesului tinerilor la informație şi tehnologii informaţionale;
q) subsidiaritatea politicilor de tineret la diferite niveluri administrative: european, național și local și adiționalitatea fondurilor alocate la fiecare nivel în raport cu finanțarea descentralizată.
Art. 5
(1) Activitatea de tineret are următoarele principii generale:
(a) protecția tinerilor prin desfăşurarea acesteia într-un climat de siguranță emoțională, mentală, fizică şi spirituală;
(b) accesibilitate prin luarea în considerare, încă din faza de proiectare, în toate politicile, programele, serviciile, produsele şi resursele din comunitate destinate tinerilor cu oportunități reduse, inclusiv tinerilor cu dizabilități, a aspectelor referitoare la cost, disponibilitate, adaptare, proximitate, pentru a preîntâmpina crearea de noi bariere precum şi identificarea şi eliminarea barierelor existente care limitează accesul tinerilor cu dizabilităţi la toate domeniile vieţii;
(c) răspunde nevoilor şi aspirațiilor tinerilor;
(d) asigură participarea liberă şi activă a tinerilor;
(e) contribuie la dezvoltarea personală, profesională sau socială, prin contribuție la îmbunătățirea abilităţilor de viaţă şi a comportamentelor proactive ale tinerilor;
(f) asigură protecția socială și accesul la oportunități în rândul tinerilor aparținând grupurilor vulnerabile;
(g) respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărui tânăr îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic.
Capitolul II
Structurile administraţiei publice centrale şi locale cu
responsabilităţi în domeniul activităţii de tineret
Secțiunea 1
Ministerul Tineretului și Sportului
Art. 6.
(1) Ministerul Tineretului și Sportului este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care aplică și promovează politicile guvernamentale în domeniul tineretului, coordonează și monitorizează realizarea acestora;
(2) Ministerul Tineretului și Sportului avizează toate propunerile de acte normative cu impact asupra tinerilor;
(3) Modul de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiile specifice ale Ministerului Tineretului și Sportului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;
(4) Implementarea Politicii Naționale de Tineret la nivel local se realizează de către Ministerul Tineretului și Sportului prin direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București și Casele de cultură ale studenților, respectiv Complexul cultural sportiv studențesc Tei;
(5) Ministerul Tineretului și Sportului are atribuții în implementarea și gestionarea registrului național al organizațiilor de și pentru tineret. Modul de organizare și funcționare al acestuia va fi stabilit prin ordin de ministru.
Secțiunea a 2-a
Consiliul interministerial pentru politici de tineret
Art. 7.
(1) Pentru armonizarea inițiativelor de politici publice incidente domeniului tineretului ale organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, se înființează Consiliul interministerial pentru politici de tineret;
(2) Consiliul interministerial prevăzut la alin. (1) este format din reprezentanți ai autorităţilor administraţiei publice centrale, cu rol în elaborarea și implementarea Politicii Naționale de Tineret, având funcția de secretar de stat;
(3) Ministerul Tineretului și Sportului coordonează activitatea Consiliului interministerial pentru politici de tineret şi asigură secretariatul acestuia;
(4) Organizarea și funcționarea Consiliului interministerial pentru politici de tineret se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Secțiunea a 3-a
Direcţiile județene pentru sport și tineret,
respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului Bucureşti
Art. 8.
(1) Direcţiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului Bucureşti, sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Tineretului și Sportului, cu personalitate juridică, înfiinţate în condiţiile legii;
(2) Direcţiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului Bucureşti, colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate ale administraţiei publice centrale în probleme legate de inițierea de politici locale cu incidență în domeniul tineretului, de dezvoltare a mișcării asociative de tineret, în particular și a mișcării de tineret, în general, din teritoriul respectiv.
Secțiunea a 4-a
Casele de cultură ale studenților și Complexul cultural sportiv studențesc Tei
Art. 9.
(1) Casele de cultură ale studenților, respectiv Complexul cultural sportiv studențesc Tei sunt instituții publice cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, înfiinţate în condiţiile legii;
(2) Casele de cultură ale studenților, respectiv Complexul cultural sportiv studențesc Tei, colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate ale administraţiei publice centrale în organizarea și desfășurarea acțiunilor cultural-artistice, distractive, educative, turistice interne și internaționale, sportive, de agrement, precum și alte servicii cu precădere pentru studenți.
Secțiunea a 5-a
Administrația publică locală
Art. 10.
(1) Politicile de tineret cu incidență la nivel local se află în responsabilitatea autorităților administrației publice locale, activitate desfășurată în colaborare cu Ministerul Tineretului și
Sportului prin Direcţiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului Bucureşti;
(2) Autorităţile administraţiei publice locale asigură cadrul instituţional şi condiţiile necesare pentru participarea tinerilor la luarea deciziilor din domeniul tineretului;
(3) În dezbaterea tuturor problemelor care vizează politicile de tineret, autoritățile administrației publice locale au obligația de a invita la ședință, indiferent de natura acesteia, publică sau cu ușile închise, cel puțin un reprezentant mandatat al consiliului consultativ pe probleme de tineret care funcționează pe lângă autoritatea administrației publice respective;
(4) În limita atribuțiilor lor, consiliile județene, consiliul General al Municipiului București și consiliile locale adoptă, în termen de minim 6 luni de la data constituirii, strategii locale în domeniul tineretului și un plan de măsuri pentru perioada mandatului lor. Strategia locală în domeniul tineretului și planul de măsuri trebuie să fie corelate cu politicile de tineret la nivel național, regional și local și adoptate după consultare publică;
(5) Pentru implementarea strategiei locale în domeniul tineretului și a planului de măsuri în domeniul tineretului, Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București se consultă trimestrial cu serviciile deconcentrate cu atribuții în domeniul tineretului de pe raza lor teritorială.
Secțiunea a 6-a
Centrele comunitare de tineret
Art. 11.
(1) Centrele comunitare de tineret oferă servicii pentru tineri și resurse informaționale și educaționale pentru organizarea și furnizarea acestor servicii;
(2) Ministerul Tineretului și Sportului adoptă prin ordin al ministrului standarde de calitate pentru activitatea centrelor comunitare de tineret;
(3) Pe baza standardelor de calitate prevăzute la alin (2), Ministerul Tineretului și Sportului, prin direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București, acreditează centrele comunitare de tineret;
(4) Activitățile de tineret specifice unui centru comunitar de tineret pot fi următoarele, fără însă a se limita la acestea: facilitarea învățării nonformale (cursuri de limbi străine, utilizare a calculatorului, pictură, muzică, fotografie, etc.); servicii de informare și consiliere pentru tineri, inclusiv consiliere în domeniul carierei și antreprenoriatului; asistență pentru prevenirea și reducerea efectelor comportamentelor la risc; promovarea activităților de voluntariat și participare activă a tinerilor la viața comunității; facilități pentru petrecerea timpului liber și activități sportive și culturale, servicii de consultanță pentru structurile neguvernamentale pentru tineret;
(5) Acreditarea centrelor comunitare de tineret se va realiza pe baza unei metodologii de acreditare adoptată prin ordin al Ministrului Tineretului și Sportului;
(6) Ministerul Tineretului și Sportului poate înființa centre comunitare de tineret de interes național cu personalitate juridică, instituții publice care funcţionează în subordinea sa și centre comunitare locale de tineret în fiecare județ, fără personalitate juridică, ce funcţionează în subordinea direcţiilor judeţene pentru sport și tineret, respectiv a Direcției pentru Sport și Tineret a Municipiului București;
(7) Centrele comunitare locale de tineret pot fi înființate, în funcție de nevoile tinerilor, de către direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București sau de casele de cultură ale studenților, respectiv Complexul cultural sportiv studențesc Tei sau de direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București sau de casele de cultură ale studenților, respectiv Complexul cultural sportiv studențesc Tei în parteneriat cu structurile neguvernamentale pentru tineret, cu excepția grupurilor informale și a structurilor de tineret ale partidelor politice, ori cu autorități ale administrației publice locale;
(8) Consiliile județene, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale ale sectoarelor Municipiului București, precum și structurile neguvernamentale pentru tineret, cu excepția grupurilor informale și a structurilor de tineret ale partidelor politice, pot înființa centre comunitare locale de tineret care pot primi acreditare;
(9) Centrele comunitare de tineret acreditate, în conformitate cu alin. (3), pot fi finanțate de la bugetul de stat în cadrul unor programe de finanțare, pe bază de concurs, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație;
(10) Ministerul Tineretului și Sportului constituie Registrul Național al Centrelor comunitare de Tineret. Registrul Național al Centrelor Comunitare de Tineret are caracter public, în scopul evidenței centralizate a acestora și se organizează şi funcționează în baza unui regulament aprobat prin ordinul Ministrului Tineretului și Sportului.
Capitolul III
Structuri de și pentru tineret
Secțiunea 1
Organizații neguvernamentale de și pentru tineret
Art. 12.
(1) Organizațiile neguvernamentale de tineret sunt asociații, fundații, federații, persoane juridice de drept privat şi fără scop lucrativ, care funcționează conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin legea 246/2005 cu modificările și completările ulterioare, în care cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor sunt tineri, care au în structurile de conducere şi de administrare persoane tinere, al căror scop se adresează în exclusivitate tinerilor. Organizațiile de elevi şi cele studențeşti sunt asimilate organizațiilor neguvernamentale de tineret, cu respectarea definiției tinerilor conform prezentei legi;
(2) Organizațiile neguvernamentale pentru tineret sunt persoanele juridice de drept privat şi fără scop lucrativ, care funcționează conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin legea 246/2005 cu modificările și completările ulterioare, şi al căror scop, prevăzut în statut, vizează direct domeniul tineretului, iar pentru realizarea acestuia majoritatea obiectivelor asumate sunt adresate tinerilor;
(3) Modul de organizare şi funcţionare al organizațiilor neguvernamentale de și pentru tineret se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Secțiunea a 2-a
Fundaţiile judeţene pentru tineret şi a Municipiului Bucureşti
şi Fundaţia Naţională pentru Tineret
Art. 13.
(1) Fundaţiile judeţene pentru tineret şi a Municipiului Bucureşti, constituite în baza prevederilor Decretului-lege nr. 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret, sunt persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, nepolitice şi fără scop lucrativ, unice la nivelul fiecărui judeţ şi al Municipiului Bucureşti, ale căror adunări generale sunt constituite din reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale de tineret care îşi au sediul în unitatea administrativ-teritorială respectivă şi care îşi exprimă adeziunea la scopul acestora;
(2) Fundaţia Naţională pentru Tineret este persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, nepolitică şi fără scop lucrativ, a cărei adunare generală este constituită din reprezentanţii fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a Municipiului Bucureşti, care îşi exprimă adeziunea la scopul acesteia;
(3) Patrimoniul Fundaţiei Naţionale pentru Tineret este constituit din imobile - construcţii şi terenuri -, fonduri băneşti şi alte active care au aparţinut structurilor centrale ale fostei Uniuni a Tineretului Comunist, prevăzute în anexă, precum şi din imobile, fonduri materiale şi financiare dobândite în timpul funcţionării sale;
(4) Modul de organizare şi funcţionare al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a Municipiului Bucureşti, precum și al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Secțiunea a 3-a
Consiliul Naţional al Tineretului
Art. 14.
(1) Consiliul Naţional al Tineretului este persoană juridică de drept privat şi fără scop patrimonial, de utilitate publică, neguvernamentală şi autonomă;
(2) Consiliul Naţional al Tineretului îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor statutului propriu şi a legislaţiei în vigoare;
(3) Consiliul Naţional al Tineretului este forul naţional care reprezintă principalul partener neguvernamental în raport cu autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale abilitate în domeniul politicii de tineret, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Secțiunea a 4-a
Consilii consultative pentru tineret
Art. 15.
(1) La elaborarea politicilor proprii în domeniul tineretului, Guvernul, prin Ministerul Tineretului și Sportului și/sau autoritățile administrației publice locale la nivel județean, la nivel de municipiu reședință de județ și la nivelul Municipiului București, au obligația de a înființa și consulta Consilii Consultative pentru Tineret, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
(2) Orice obligație legată de consultarea consiliilor consultative este complementară cu aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 16.
(1) Ministerul Tineretului și Sportului, precum și autoritățile administrației publice locale la nivelul județelor, municipiilor reședință de județ, municipiilor, orașelor, respectiv de la nivelul Municipiului București și sectoarelor Municipiului București, înființează consilii consultative pentru tineret ca entități consultative fără personalitate juridică, prin ordin de ministru, respectiv hotărâri de consiliu;
(2) Autoritățile administrației publice au obligația de a convoca consiliile consultative pe care le‐au constituit cel puțin trimestrial, pentru a implica aceste consilii în procesul de elaborare, evaluare, monitorizare şi implementare a politicilor și activităților de tineret, inclusiv a bugetelor dedicate acestora.
Secțiunea a 5-a
Alte structuri de și pentru tineret
Art. 17.
(1) Alte structuri de și pentru tineret sunt organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret, precum şi organizaţiile de tineret din cadrul partidelor politice, structurile de tineret ale partenerilor sociali, structurile Consiliului Național al Elevilor și alte organizații neguvernamentale care reprezintă tinerii și/sau interesele acestora;
(2) Modul de organizare şi funcţionare al acestora se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Capitolul IV
Facilități acordate tinerilor
Secțiunea 1
Facilități acordate de administrația publică centrală
Art. 18.
(1) Statul, prin autoritățile administrației publice centrale cu atribuții în domeniul antreprenoriatului, susține dezvoltarea de programe de stimulare antreprenorială accesibile tuturor tinerilor care doresc să înființeze o afacere;
(2) Statul, în vederea cunoașterii drepturilor, libertăților și obligațiilor pe care tinerii le au în societate, asigură accesul gratuit al acestora la programe de educație civică și juridică;
(3) Statul, prin autoritățile administrației publice centrale cu atribuții în domeniul culturii asigură tinerilor accesul gratuit la fondul de carte şi la sursele de informare existente pentru încurajarea accesului la cultură al tinerilor, precum și crearea unor spații de dialog intercultural pentru tineri la nivelul comunității, inclusiv prin activități de promovare a tuturor culturilor reprezentate de tinerii dintr-o comunitate.
Art. 19.
(1) Tinerii din grupuri vulnerabile şi care doresc să urmeze una dintre formele de învăţământ superior din sistemul public beneficiază de gratuitate privind taxele de admitere şi de şcolarizare, acestea fiind suportate din bugetul aprobat pentru Ministerul Educației Naționale;
(2) Statul, facilitează accesul tinerilor la activități de învățare în contexte non-formale şi informale, în vederea încurajării învățării în afara sistemului formal de educație, inclusiv prin măsuri de asistență și sprijin adecvat pentru tinerii cu dizabilități;
(3) Statul stimulează atragerea în activitatea de cercetare ştiinţifică a absolvenţilor cu potenţial deosebit pentru domeniul în care îşi desfăşoară activitatea şi readucerea în ţară a specialiştilor tineri care studiază sau au absolvit studii universitare în străinătate.
Art. 20.
(1) Statul, prin instituţiile sale cu responsabilităţi în domeniu, încurajează activitatea de voluntariat în rândul tinerilor prin:
a) sprijinirea structurilor neguvernamentale de şi pentru tineret, care asigură condiţii pentru participarea tinerilor la acţiuni de voluntariat în domenii de interes public, conform legislației în vigoare privind reglementarea activităţii de voluntariat în România;
b) recunoaşterea activităţilor de voluntariat pentru tineri, efectuate atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul altor state şi recunoaşterea abilităților dezvoltate prin voluntariat, deopotrivă pentru cetăţenii români, străini sau apatrizi în conformitate cu convenţiile internaţionale la care România este parte, ca urmare a evaluării și certificării competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, în centre de evaluare a competențelor profesionale, conform reglementărilor legale în vigoare.
Capitolul V
Factori de risc specifici şi măsuri privind protecţia socială a tinerilor
Secțiunea 1
Incluziunea socio-profesională
Art. 21.
(1) Pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială a tinerilor, prin politicile publice iniţiate, statul:
a) asigură tinerilor aparținând grupurilor vulnerabile drepturi precum: accesul la locuinţă, la asistenţă socială şi medicală, la educaţie şi la loc de muncă;
b) instituie măsuri de sprijin conform nevoilor specifice persoanelor, familiilor şi grupurilor defavorizate.
(2) Tinerii care nu dispun de resursele necesare pentru satisfacerea unui nivel de trai minimal au dreptul la servicii și beneficii sociale, în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială.
Art. 22.
În domeniul facilitării şi stimulării inserției socio-profesionale a tinerilor, statul are următoarele obligaţii:
a) asigură crearea şi funcţionarea unui sistem de consiliere privind alegerea carierei profesionale pentru tineri;
b) asigură condiţii corespunzătoare pentru integrarea socioprofesională a tinerilor aparținând grupurilor vulnerabile, inclusiv a tinerilor care aparțin etniei roma și altor minorități naționale, a tinerilor care pot fi discriminați pe criteriul orientării sexuale, a tinerilor care nu lucrează și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), a tinerilor imigranți;
c) promovează politici incluzive și nediscriminatorii în vederea ocupării unui loc de muncă de către tineri, cu prioritate pentru tinerii părinţi;
d) facilitează accesul tinerilor pe piaţa muncii, prin stimularea persoanelor fizice sau juridice care încadrează în muncă, cu prioritate, personal tânăr, potrivit reglementărilor în vigoare;
e) asigură condiţiile necesare recalificării şi reconversiei profesionale a tinerilor aflaţi temporar în afara pieţei muncii;
f) asigură facilități pentru tinerii care sunt activi pe piața muncii în vederea păstrării locului de muncă și echilibrului dintre viața profesională și cea personală.
Secțiunea a 2-a
Protecția socială
Art. 23.
În domeniul protecţiei sociale statul acţionează, cu prioritate, pe următoarele direcţii:
a) consultanţă gratuită în domeniul planificării familiale, pentru tineri și tânăra familie;
b) acordă sprijin tinerilor în obținerea de credite bancare;
c) dezvoltă cu prioritate programe naţionale în domeniul construcţiei de locuinţe sociale, pentru tineri și familii tinere cu venituri reduse;
d) sprijină construcţia sau achiziţia de locuinţe în proprietate pentru tineri și familiile tinere acordându-le facilităţi în acest sens.
Art. 24.
Statul adoptă măsuri specifice care vizează, direct sau indirect, crearea de oportunităţi pentru tinerii sau familiile tinere care au domiciliul stabil în mediul rural.
Secțiunea a 3-a
Accesul la sănătate
Art. 25.
Alte măsuri pe care statul are obligaţia să le adopte în vederea atenuării impactului factorilor de risc specifici asupra tinerilor sunt următoarele:
a) dezvoltă programe specifice pentru prevenirea şi combaterea consumului de alcool, tutun, droguri şi de alte substanţe nocive, precum şi a delincvenţei în rândul tinerilor;
b) asigură tratament medical gratuit şi promovează măsuri pentru reintegrarea socială a tinerilor dependenţi de alcool, tutun, droguri sau de alte substanţe nocive;
c) acordă în condițiile legii servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate, tinerilor care urmează o formă de învăţământ autorizată sau acreditată;
d) asigură tratamentul medical suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru tinerii suferinzi de boli cronice, în condițiile legii, ale Contractului cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale și ale normelor de aplicare a acestora;
e) acţionează pentru reintegrarea socioprofesională a tinerilor delincvenţi proveniţi din penitenciare, centre de reeducare şi institute medical-educative;
f) asigură accesul gratuit al tinerilor la programele de educaţie pentru sănătate;
g) asigură îmbunătățirea condițiilor de viață ale tinerilor din cartierele şi zonele defavorizate prin facilitarea accesului la servicii publice;
h) asigură consiliere și alte programe de planificare familială;
i) pune în aplicare măsuri concrete pentru a descuraja segregarea grupurilor de tineri şi izolarea tinerilor care afectează negativ cartierele şi zonele defavorizate, indiferent de localizarea lor.
Capitolul VI
Finanțarea activității de tineret
Secțiunea 1
Finanțarea activității de tineret la nivel central
Art. 26.
(1) Ministerul Tineretului şi Sportului îşi asigură sursele pentru finanţarea activităţilor de tineret din:
a) alocaţii de la bugetul de stat;
b) venituri provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Naţională", stabilite potrivit legii;
c) 1% din taxele şi accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigarete, ţigări şi băuturi alcoolice;
d) donaţii şi sponsorizări;
e) alte venituri, în condiţiile legii;
f) sumele rămase din exerciţiul financiar precedent.
Secțiunea a 2-a
Finanțarea activității de tineret la nivel local
Art. 27.
(1) Administrația publică locală alocă anual, în cadrul bugetelor proprii, fonduri destinate activităţilor de tineret;
(2) Minim 25% din fondurile județene destinate activității de tineret vor fi utilizate pentru programe adresate mediului rural, pentru a încuraja dezvoltarea tinerilor din zone defavorizate. În cazul în care nu există inițiative de activități de tineret în mediul rural, sumele se realocă celor din mediul urban.
Secțiunea a 3-a
Finanțarea organizațiilor neguvernamentale
Art. 28.
(1) Veniturile fără caracter economic ale structurilor neguvernamentale de tineret şi pentru tineret sunt neimpozabile şi includ:
a) cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor sau simpatizanţilor;
b) donaţiile, legatele, sumele şi bunurile primite prin sponsorizări;
c) dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor realizate din venituri neeconomice, în condiţiile legii;
d) veniturile obţinute din administrarea sau valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora;
e) resursele obţinute de la bugetul de stat şi de la bugetele locale;
f) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, cu excepţia celor realizate prin unităţi specializate în acest domeniu;
g) veniturile pentru care se datorează impozite pe spectacole;
h) alte venituri obţinute sau realizate în condiţiile legii.
(2) Structurile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret de utilitate publică sunt supuse la plata taxelor şi impozitelor locale la nivelul minim prevăzut de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
(3) Structurile neguvernamentale de sau pentru tineret sunt scutite de impozitul pe profit atunci când utilizează cel puţin 80% din veniturile obţinute din orice sursă în scopul realizării obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv pentru cheltuieli de investiţii şi dotări, precum şi pentru cheltuieli de funcţionare;
(4) Organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret pot beneficia de finanțare din fonduri publice cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.
Capitolul VII
Zilele Tineretului
Art. 29.
(1) Se instituie ziua de 2 mai ca Ziua Națională a Tineretului:
a) Cu prilejul Zilei Tineretului se organizează activităţi sociale, culturale, artistice, sportive și turistice şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale care vizează domeniile de interes ale tineretului;
b) Autorităţile administrației publice centrale şi locale, inclusiv instituţiile şi serviciile publice deconcentrate, cu atribuţii în domeniul tineretului, educaţiei, culturii, sportului, cercetării, turismului, protecţiei mediului, sănătăţii şi finanţelor, acorda sprijin material, financiar şi organizatoric sărbătoririi Zilei Tineretului, în limita și potrivit destinațiilor stabilite prin bugetele proprii;
c) În perioada 26 aprilie - 2 mai, Societatea Româna de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune vor difuza, cu prioritate, emisiuni despre problematica tineretului;
(2) România sărbătorește ziua de 12 august ca Ziua Internațională a Tineretului.
CAPITOLUL VIII
Baza materială de drept public destinată activităţii de tineret
Art. 30.
(1) În sensul prezentei legi, patrimoniul destinat activităţii de tineret cuprinde totalitatea terenurilor şi spaţiilor, amenajărilor, instalaţiilor şi construcţiilor, precum şi alte bunuri destinate organizării şi desfăşurării activităţii de tineret, aflate în administrarea Ministerului Tineretului și Sportului, respectiv a Direcțiilor județene pentru sport și tineret și Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București;
(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) aparţin, după caz, patrimoniului public sau privat al statului;
(3) În derularea activităţii de tineret, Ministerul Tineretului și Sportului, respectiv a Direcțiilor județene pentru sport și tineret și Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București poate utiliza şi alte bunuri, aparţinând unor persoane juridice de drept privat, numai cu acordul prealabil scris al acestora, conform unor înţelegeri stabilite de comun acord pe bază de contract;
(4) Autorităţile administraţiei publice locale pot contribui la întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea de tineret, în condiţiile legii.
CAPITOLUL IX
Dispoziţii tranzitorii și finale
Art. 31
La data intrării în vigoare a prezentei legi, centrele comunitare de tineret preiau toate funcțiile centrelor de informare și consiliere pentru tineret existente la momentul adoptării prezentei legi;
Art. 32
În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi, în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Tineretului și Sportului va elabora norme de aplicare, care vor fi adoptate prin Hotărâre de Guvern.
Art. 33
Măsurile de punere în aplicare a prezentei legi vor fi adoptate astfel:
a) în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Tineretului și Sportului, precum și autoritățile administrației publice locale la nivelul județelor, municipiilor reședință de județ, municipiilor, orașelor, respectiv de la nivelul Municipiului București și sectoarelor Municipiului București, înființează consilii consultative pentru tineret ca entități consultative fără personalitate juridică, prin ordin de ministru, respectiv hotărâri de consiliu;
b) în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Tineretului și Sportului adoptă prin ordin al ministrului standarde de calitate pentru activitatea centrelor comunitare de tineret;
c) în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Tineretului și Sportului adoptă prin ordin al ministrului metodologia de acreditare a centrelor comunitare de tineret;
d) în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Tineretului și Sportului adoptă prin ordin al ministrului regulamentul de funcționare al Registrului Național al Centrelor comunitare de tineret.
Art. 34
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
• Legea tinerilor nr. 350/2006, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 648 din 27/07/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 333/2006 privind înfiinţarea centrelor de informare şi consiliere pentru tineri, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 29 din 20/07/2006;
• Legea nr. 425/2004 privind instituirea Zile Naţionale a Tineretului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 991 din 28/10/2004.

 

**  --  MTS